Pardoseli pentru prima școală ”verde”

Elevii şi profesorii devin beneficiari direcţi ai celor mai moderne tendinţe de proiectare arhitecturală sustenabilă şi totodată modele de comportament Eco. Vă prezentăm în continuare un exemplu elocvent: o unitate de învățământ din Cluj-Napoca, unde pardoselile unui corp nou construit au fost executate cu materiale ecologice.

PREMIERĂ NAȚIONALĂ

Este prima clădire ”verde” din sistemul educațional din România și a fost construită în cadrul campusului Transylvania College (numită până recent Școala Internațională Cluj). Instituția respectivă este caracterizată printr-o atitudine modernă față de procesul de învățământ, de la creșă/grădiniță până la liceu, și a ținut ca și investiția într-un nou corp de clădire să respecte tendințele în arhitectura și designul spațiilor, pe acest domeniu. În acest scop, componenta ecologică nu avea cum să lipsească, mai ales că utilizatorii acestor spații sunt în majoritate copii. Ca arhitectură generală, au fost respectate caracteristicile clădirilor verzi, și anume: - au lumină naturală din abundență; - sunt construite cu materiale care nu conțin substanțe toxice; - dețin un sistem de izolare fonică performant; - au un consum redus de energie și un impact pozitiv asupra mediului; - creează un ambient plăcut ce încurajează participarea activă a elevilor la orele de curs.

O NOUĂ ATITUDINE

În cadrul unui workshop destinat designului integrat, care a avut loc la Transylvania College în vara aceasta, Steven Borncamp (CEO şi Preşedinte al Consiliului Român pentru Clădiri Verzi) a accentuat im portanţa şi beneficiile desfăşurării programelor de educaţie în interiorul unei astfel de clădiri. Studiile de specialitate arată că ritmul de învăţare al elevilor crește cu 26%, rezultatele obţinute la examene se îmbunătățesc cu 18%, iar elevii și angajații înregistrează cu peste 10% mai puține absențe pe motive medicale. Toate acestea în condițiile unei scăderi cu până la 70% (sau chiar mai mult, în unele cazuri) a costurilor pentru întreținere.

Conform unei hotărâri adoptate de către consilierii locali în mai 2012, proprietarii de clădiri verzi din Cluj-Napoca vor plăti doar jumătate din impozitul pe clădiri, începând cu anul fiscal 2013. Prin aceasta iniţiativă, Consiliul Local din Cluj-Napoca a reușit să dea un exemplu la nivel naţional, fiind primul oraș din România care adoptă măsuri concrete pentru încurajarea dezvoltării de clădiri verzi.

Avem încă un semn că acest subiect nu mai este doar unul de nișă, ci stă la baza unui domeniu în continuă creștere. Autorităţile publice din România înţeleg că prin acordarea de facilităţi dezvoltatorilor de clădiri performante, în acord cu trendul Eco, atrag investiţii și stimulează economia locală, beneficiind de consecințele acestei inițiative: crearea de noi locuri de muncă, reducerea emisiilor de CO2 și evitarea suprasolicitărilor asupra reţelelor de utilităţi (electricitate, termoficare, apă). Nu întâmplător, prima unitate de învățământ „verde” a apărut deci la Cluj-Napoca.

LINOLEUM, PARCHET, MOCHETĂ

Acesta este așadar contextul în care s-a luat decizia ca pentru realizarea pardoselilor din foarte multe spații ale noii clădiri clujene (creșă, grădiniță, sala de mese), să fie folosite în cea mai mare parte sisteme (șape, linoleum și adezivi) Forbo, companie recunoscută pentru atenția acordată finisajelor bazate pe concepte Eco.

Pe lângă aceasta, au mai fost montate: în birouri (235 mp) mochetă Lano Granit, cu plintă din mochetă surfilată, parchet pentru trafic intens TerHürne, cu plinta aferentă, și ștergătoare exterioare EMCO cu cadru de aluminiu (lamele de aluminiu cu inserții alterntive de cauciuc și perii).

Lucrările de pardoseli au fost executate de DACCA Group Trade din Cluj Napoca, firmă care consideră montajul de față drept unul de referință în virtutea provocării pe care a constituit-o proiectul și reușitei depline a execuției.

S-a început cu montarea linoleumului (bineînțeles, cu șapa corespunzătoare turnată anterior), iar în continuare s-au executat șapa pentru celelalte spații și montarea parchetului, respectiv mochetei. Fiecare tip de strat final (linoleum, parchet, mochetă) a necesitat o șapă compatibilă, lucru care în general este dificil de prevăzut în etapa premergătoare, când se construiește clădirea și se execută stratul suport.

Iată de ce standardele actuale profesionale de montaj recomandă ca operațiunile de turnare a șapei și de punere în operă a pardoselii propriu-zise să fie effectuate de aceeași echipă, dintr-un motiv clar: în principiu, este vorba despre specialiști în pardoseli, care cunosc comportamentul produselor, separat și împreună, ca sistem.

Comunicat de presă publicat în Pardoseli Magazin (20.12.2012)